In perioada noiembrie 2012 – iunie 2013 a avut loc o serie de 8 mese rotunde care au reunit peste 190 de participanti, reprezentanti din corporatii, IMM-uri, patronate, asociatii si diverse organizatii ale societatii civile. Tematica abordata a vizat un spectru larg de probleme, pentru rezolvarea carora participantii au propus numeroase solutii. Raportul complet al discutiilor purtate la mesele rotunde va fi publicat pana la sfarsitul anului in curs. Pana atunci, va prezentam o sinteza a desfasurarii intalnirilor si listele participantilor.
Tematica si calendarul meselor rotunde:
1. Responsabilitatea sociala in domeniul resurselor umane – 27 noiembrie 2012
Avand in vedere rata mare a somajului in randul tinerilor si realitatea incompatibilitatii dintre oferta educationala preuniversitara si universitara si cerintele pietei muncii, reglementarea internship-urilor si incurajarea companiilor sa investeasca in potentialul absolventilor ar constitui o prima posibila solutie.
De asemenea, a fost propusa infiintarea si functionarea unor Birouri (in cadrul universitatilor) care sa asigure matching-ul intre cerere si oferta, prin plasarea studentilor in companii si organizatii pentru efectuarea de internship‐uri.
O alta solutie pentru absorbirea tinerilor pe piata muncii ar putea fi acordarea angajatorilor de facilitati mai extinse si cu mai putine constrangeri decat cele prevazute de legea 76/2002.
Un sistem eficient de evaluare a performantei universitatilor si o finantare adecvata ar putea avea ca efect o mai mare corelare intre studiile universitare si cerintele pietei muncii.
Solutiile propuse pentru scaderea ratei somajului sunt:/
- elaborarea unui sistem coerent de completare a prestatiilor sociale cu masuri active care sa elimine dependenta de Stat;
- directionarea fondurile colectate din taxe si impozite (legat de contractele de munca) catre proiecte sau catre institutii care deruleaza proiecte de formare profesionala si integrare pe piata muncii;
- realizarea unui sistem de sprijin pentru revenirea la munca a persoanelor cu handicap; promovarea educatiei incluzive; institutiile publice ar trebuie sa fie un exemplu in materie de angajare a persoanelor cu dizabilitati;
- dezvoltarea de catre ONG‐uri de proiecte care sa vina in sprijinul includerii pe piata muncii a categoriilor defavorizate – activitati economice care sa nu urmareasca neaparat profitul, ci scopul social;
- somajul tehnic – poate reprezenta o solutie pentru mentinerea raportului de munca cu angajatii in situatii de criza (conform OUG nr. 4/2010, angajatorul poate plati doar 75% din salariul angajatilor si este scutit de la plata contributiilor de asigurari sociale pe o durata de cel mult 90 de zile).
Pentru munca la negru solutiile propuse au fost : diversificarea formei de angajare si a formelor contractuale dintre angajator si angajat, precum si sprijinirea proiectelor de antreprenoriat.
In privinta asigurarii unui mediu de lucru sigur pentru angajati, Romania – cu 4.559 de accidente de munca in 2012, din care 497 s‐au soldat cu decesul victimei – are una dintre cele mai mari rate din Europa. O problema identificata de cate participanti a fost lipsa masurilor ferme impotriva vinovatilor (exista foarte putine cazuri in care vinovatii au fost penalizati).
Reprezentantii Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale au atras atentia asupra faptului ca valoarea indicatorului referitor la formarea adultilor (lifelong learning) este viciata de absenta raportarii. Firmele care realizeaza formare profesionala nu comunica acest lucru catre autoritati si asta face ca Romania sa raporteze o rata de formare a adultilor de 1,3%, una dintre cele mai scazute din Europa.
In ceea ce priveste egalitatea de sanse intre femei si barbati, reprezentantii MMFPS au evidentiat faptul ca, atunci cand vorbim despre integrarea tinerilor pe piata muncii, femeile au mai mult succes la angajare (o rata superioara de angajabilitate), insa evolutia profesionala este mult mai lenta decat a barbatilor. Acestia din urma se angajeaza mai greu, insa au o evolutie mult mai rapida pe scara ierarhica. De altfel, femeile reprezinta doar 10% din conducerea de top a companiilor romanesti.
Participanti:
- Dna Cristiana BOBÂRNAC, Vicepresedinte, Asociatia Reper21
- Dna Corina DOBA, Director Proiecte, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor din România
- Dna Ana DULGHERU, Sef centrul de transfer tehnologic, CCIB
- Dna Erzsébet FELMERI, CSR Coordinator, MOL România
- Dl. Radu GODEANU, Vicepreședinte, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
- Dna Cristina HORIA, Director executiv, Fundația Sensiblu
- Dna Adina IONESCU, PR & Brand Builder, MOL România
- Dna Cristina, MILITARU, Manager Planificare si Control, Eco-Rom Ambalaje S.A.
- Dl. Dragoș NEGOIȚĂ, Director, Direcția Politici Publice, Secretariatul General al Guvernului
- Dna Andreea PÂSLARU, Sustainable Development Specialist, Ursus Breweries
- Dna Laura RĂDUŢ, Director DAESA, Autoritatea Naţională pentru protecţia consumatorilor
- Dna Romina ROŞU, CSR Coordinator, Provident Financial România
- Dl. Ion STOCHIȚĂ, Manager Public, Unitatea de Politici Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Irina STOLTZ, CSR Specialist, IBM România
- Dl, Alexandru TOTH, Director executiv, Sociometrics
- Dna Iulia ȚUȚUIANU, Coordonator evenimente, Academia de Advocacy
- Dl, Romeo VASILACHE, Director programe pentru antreprenoriat si dezvoltare comunitara, RAF
2. Antreprenoriatul social in Romania – oportunitati si provocari – 15 ianuarie 2013
O prima problema subliniata de catre participantii la masa rotunda a fost cea a absentei unui consens cu privire la definirea sectorului economiei sociale si in special a intreprinderii sociale ca forma de organizare specifica, si nevoia de stabilire a unei astfel de definitii pornind de la caracteristicile contextului economic si de la practica romaneasca actuala.
O alta problema subliniata de catre participantii la masa rotunda a fost aceea ca, in absenta unei definitii clare si a unor instrumente de masurare a impactului social al entitatilor ce activeaza in sectorul economiei sociale (auditare realizata de o terta parte), introducerea unor masuri financiare sau non-financiare de sustinere poate genera discriminari, afectand concurenta pe piata libera, sau poate conduce la abuzuri.
In ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului economiei sociale prin masuri financiare si non-financiare, printre solutiile propuse de participantii la dezbatere se afla urmatoarele:
- introducerea in legea sponsorizarii a mecenatului de competenta, astfel incat companiile sa poata beneficia de scutiri de impozite pentru serviciile de consultanta oferite pro bono intreprinderilor sociale si ONG-urilor;
- stabilirea unui TVA diferentiat pentru serviciile de interes general;
- introducerea unor criterii sociale in acordarea contractelor in cadrul achizitiilor publice, astfel incat companiile sa fie interesate sa se asocieze cu intreprinderi sociale pentru participarea la achizitii sau sa subcontracteze catre acestea;
- oferirea unei perioade de gratie care sa presupuna scutirea de taxe pentru un anumit interval de timp de la infiintarea intreprinderii sociale;
- crearea unei etichete de economie sociala, corelata cu un sistem de monitorizare si evaluare a impactului social (trebuie avute in vedere mai multe riscuri printre care birocratizarea sistemului sau transformarea acreditarii intr-o formalitate);
- profesionalizarea entitatilor care activeaza in domeniul economiei sociale pentru cresterea calitatii serviciilor si a competitivitatii pe piata, prin transfer de know-how din partea companiilor;
- contract subventionat de stat pentru integrarea in munca a persoanelor defavorizate (pentru toate tipurile de intreprinderi);
- campanii ample de promovare a antreprenoriatului social ca solutie la probleme sociale, dar si economice;
- introducerea in legislatie a posibilitatii de a face voluntariat in intreprinderile sociale;
- utilizarea fondurilor care se strang prin aplicarea legii nr. 448/2006 pentru sustinerea intreprinderilor sociale si a insertiei persoanelor defavorizate (Conform legii, autoritatile si institutiile publice care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati. In caz contrar, pot opta pentru urmatoarele: sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap sau sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate);
- finantare de start-up pentru intreprinderile sociale;
- oferirea de credite fara dobanda sau cu dobanda mica pentru intreprinderile sociale;
- sustinere din partea companiilor prin achizitionarea de produse sau servicii oferite de intreprinderile sociale (In acest sens, companiile au mentionat faptul ca de cele mai multe ori calitatea produselor/serviciilor oferite de intreprinderile sociale este foarte slaba, iar pretul mai mare, acesta fiind principalul motiv pentru care nu pot achizitiona de la acestea);
- crerea unor retele de consumatori la nivel de angajati ai companiilor, astfel incat intreprinderile sociale sa-si poata vinde produsele in cadrul acestor retele;
- infiintarea unor fundatii comune a mai multor companii care sa functioneze ca un fond comun pentru finantarea intreprinderilor sociale;
Participanti:
- Dna Carolina AGHEORGHIESEI, OHSE Manager, Graphtec Design SRL
- Dl. Octavian BĂDESCU, Președinte, Field Expert
- Dl. Florin BÂNÂȚEANU, Senior Director Advisory, KPMG
- Dl. Adrian CLIPII, Responsabil Departament Social, CNS “Cartel Alfa”
- Dl. Ciprian DRAGOMIR, Project Manager, Fundația Mereu Aproape
- Dna Ana DULGHEM, Șeful Centrul de Transfer Tehnologic
- Dl. Sorin DUMITRU, Senior Consultant, Denkstatt
- Dl. Grigore FELICIAN, Director Vânzări, Graphtec Design SRL
- Dna Cristina IONESCU, Director Departamentul Relații Internaționale, CCIR
- Dna Cristina MILITARU, Manager pentru Control și Planificare, EcoRom Ambalaje
- Dna Dana MOCANU, Transparency International
- Dl. Dragoș NEGOIȚĂ, Expert Direcția Politici Publice, Secretariatul General al Guvernului
- Dl. Alexandri NICOLAE, Vicepreședinte, Comisia pentru Politică Economică, Reformă și Privatizare
- Dna Romina ROȘU, CSR Coordinator, Provident Financial România
3. Stimularea responsabilitatii sociale prin sistemul de achizitii publice – 7 februarie 2013
Unul dintre subiectele abordate in cadrul mesei rotunde a facut referire la accesul IMM-urilor la achizitiile publice si la solutii pentru dezvoltarea capacitatii acestora in vederea implementarii de contracte de amploare. In acest sens, exista deja la nivelul Ministerului Economiei un proiect de modificare a Legii 346/2004 care are ca obiectiv imbunatatirea cadrului de dezvoltare pentru IMM-uri in acord cu Small Business Act si care propune printre masuri, urmatoarele: obligativitatea divizarii contractelor de achizitii publice pe loturi; cresterea ponderii participarii IMM-urilor la achizitii publice pana la 33% din totalul contractelor de la nivelul administratiei publice centrale; cresterea procentului in ceea ce priveste tranzactiile online ale IMM-urilor pana la 33% pana in 2015; stimularea achizitiilor publice pentru produse inovatoare.
O alta problema adusa in discutie a fost cea a erorilor in elaborarea caietelor de sarcini si atribuirea contractelor de achizitie publica, una dintre principalele cauze identificate fiind slaba pregatire a expertilor de achizitii publice de la nivelul administratiei publice. In acest sens, au fost propuse modificari in ceea ce priveste durata si curricula programelor de pregatire in domeniu, astfel incat sa raspunda in mod cat mai eficient problemelor intampinate.
De asemenea, a fost adusa in discutie problema transparentei sistemului de achizitii publice, una dintre masurile propuse in acest sens fiind construirea unui mecanism de monitorizare pentru faza de implementare a contractelor. Tot in vederea transparentizarii sistemului de achizitii publice, au fost discutate masuri pentru combaterea conflictului de interese: obligativitatea autoritatilor contractante de a publica lista persoanelor care sunt factori de decizie intr-o anumita achizitie publica si verificarea acestora cu o baza de date functionala la nivel ANRMAP, in vederea acordarii unui aviz de respectare a regulilor cu privire la conflictul de interese; oferirea posibilitatii oricarui cetatean interesat de a verifica achizitiile derulate prin sistemul de achizitii publice la nivelul unei autoritati contractante; publicarea de informatii referitoare la implementarea efectiva a contractelor prin intermediul SEAP; implementarea unui sistem de tip whitelisting care sa asigure credibilitatea operatorilor economici participanti la achizitie.
In ceea ce priveste introducerea unor cerinte obligatorii in contractele de achizitie publica in vederea stimularii responsabilitatii sociale, a fost ridicata problema incapacitatii autoritatilor contractante si a operatorilor economici de a intruni astfel de conditii. Astfel, a fost sugerata ca masura propunerea ca doar un anumit procent al achizitiilor sa respecte astfel de criterii.
In ceea ce priveste masurile pentru transparentizarea sistemului si transformarea achizitiilor publice intr-o parghie eficienta de promovare a principiilor responsabilitatii sociale, printre solutiile propuse de participantii la dezbatere se afla urmatoarele:
- incurajarea introducerii in criteriile de atribuire a unor cerinte referitoare la respectarea anumitor indicatori sociali, de mediu sau de etica in afaceri, inclusiv solicitarea unor standarde care sa certifice indeplinirea indicatorilor respectivi;
- respectarea principiului proportionalitatii si stabilirea unor criterii de calificare si selectie raportate la dimensiunea si valoarea contractelor;
- transparentizarea intregului proces la nivel de SEAP si implementarea unor sisteme eficiente pentru identificarea situatiilor de conflict de interese; incurajarea compensarii deficitului economic si social pentru anumite zone geografice, prin introducerea in documentatia de achizitie a unor criterii care sa sustina acest aspect; consultarea stakeholderilor relevanti si negocierea conditiilor generale pe care autoritatile publice le au in vedere in elaborarea planurilor anuale de achizitii si a caietelor de sarcini si declararea ca nule a procedurilor care nu au la baza dezbatere publica;
- implementarea unui mecanism obligatoriu de certificare a conformitatii cu prevederile legale, care sa conditioneze accesul operatorilor economici la achizitii publice;
- monitorizare eficienta in etapa de implemetare a contractelor, corelat cu un sistem de tip whitelisting care sa asigure credibilitatea operatorilor economici participanti la achizitie;
- oferirea de asistenta tehnica pentru intarirea capacitatii IMM-urilor de a participa la achizitii publice;
- introducerea obligativitatii divizarii contractelor de achizitie publica pe loturi.
Participanti:
- Dl. Ovidiu Mihail ALBOIU, Consilier Serviciul Achiziții, Direcția Achiziții și Administrativ, Ministerul Educatiei Naționale
- Dl. Victor ALISTAR, Director Executiv, Transparency International România
- Dl. Andrei BANU, Manager Public, Unitatea de Politici Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Claudia BOGHICEVICI, Deputat, Comisia Națională pentru Muncă și Protecție Socială
- Dl. Adrian CLIPII, Responsabil Departament Social, CNS “Cartel Alfa”
- Dl. Cristian DENUNTZIO, Consultant, SEMQ Management
- Dl. Cristian DUCU, Director, Center for Advanced Research in Management and Applied Ethics
- Dl. Sorin DUMITRU, Senior Consultant, Denkstatt
- Dl. Mircea FECHET, Vicepreședinte, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
- Dl. Claudiu GEORGESCU, Președinte, Asociația Producătorilor de Materiale de Construcții din România
- Dl. Radu GODEANU, Vicepreședinte, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
- Dna Georgiana ILIE, Community Awareness Coordinator, United Way
- Dna Cristina IONESCU, Șef Birou Relații Externe, Camera de Comerț și Industrie a României
- Dna Mihaela LIPICEANU, IQNet SA8000 Senior Auditor, SRAC
- Dna Mihaela MARIN, Manager Comunicare, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta
- Dl. Dragoș NEGOIȚĂ, Expert Direcția Politici Publice, Secretariatul General al Guvernului
- Dna Alina PÂRÂIALĂ, Director Cabinet, Ministerul Economiei
- Dl. Adrian SECAL, Coordonator Institutul pentru Economie Socială, FDSC
- Dna Violeta SIMIONESCU, Director Asociat, Integrate Investment
- Dl. Gabriel STĂNILĂ, Cercetător, Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică CATALACTICA
- Dl. Ion STOICHIȚĂ, Manager Public, Unitatea de Politici Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Carmen ȚINTĂ, Director general, Direcția Generală de Achiziții publice și Administrative, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Antonela TOMA, Consilier, Direcția Generală Învățământ Superior, Ministerul Educației Naționale
- Dl. Mircea TOMA, Președinte, ActiveWatch
- Dna Iulia ȚUȚUIANU, Coordonator evenimente, Academia de Advocacy
- Dna Irina ZAMFIRESCU, Cooordonator proiecte Departament Buna Guvernare, ActiveWatch
4. Antreprenorii si responsabilitatea sociala corporativa. Cum ajunge RSC in IMM-uri? Ce poate insemna RSC in IMM-uri? – 5 martie 2013
O prima problema subliniata de catre participantii la masa rotunda a fost cea a lipsei de informatii si a nivelului scazut de constientizare a beneficiilor integrarii responsabilitatii sociale la nivel de IMM-uri. Promovarea intensa a principiilor RS si a impactului pozitiv al includerii acestora in startegia de business a IMM-urilor prin intermediul organizatiilor intermediare cu caracter agregator (asociatii de IMM-uri, camere de comert, etc.) a fost una dintre solutiile propuse pentru aceasta problema.
In ceea ce priveste mecanismele pentru stimularea asumarii unei activitati responsabile la nivel de IMM-uri, a fost discutata posibilitatea transformarii pietei (clienti, furnizori, colaboratori, comunitate, etc.) intr-o parghie de constrangere in acest sens. Cu toate acestea, lipsa unei educatii in sensul consumului responsabil, saracia si nevoia de a obtine profit in cel mai scurt timp si prin cele mai la indemana mijloace fac dificila transformarea acestor stakeholderi in agenti de control. Totusi, autoreglementarea realizata chiar de mediul privat (ex. impunerea unor criterii de responsabilitate sociala prin intermediul organizatiilor de tip asociativ la nivel de ramura industriala sau la nivelul lantului de aprovizionare) este una dintre posibilele solutii pentru promovarea responsabilitatii sociale.
O alta solutie pentru promovarea antreprenoriatului responsabil propusa de catre participantii la masa rotunda este crerea de programe educationale care sa includa explicatii cu privire la responsabilitatea sociala a unui business si a rolului antreprenorului, dincolo de generarea de profit pentru actionarii companiei.
Ca posibilele solutii pentru promovarea antreprenoriatului responsabil si stimularea integrarii responsabilitatii sociale la nivel de IMM-uri, au fost propuse urmatoarele:
- Realizarea de campanii ample de informare in vederea promovarii beneficiilor integrarii principiilor responsabilitatii sociale in startegia de business a IMM-urilor;
- Includerea promovarii responsabilitatii sociale ca obiectiv in startegia camerelor de comert, a asociatiilor de IMM-uri si a altor organizatii de acest tip care pot asigura diseminarea informatiilor catre un numar mare de IMM-uri;
- Deduceri partiale oferite de stat pentru cheltuielile externe de implementare a programelor de responsabilitate sociala in IMM-uri (consultanta, raportare, certificare, etc.);
- Impunerea de catre marile companii a unor criterii de responsabilitate sociala in selectia furnizorilor si colaboratorilor;
- Introducerea de criterii de responsabilitate sociala pentru facilitatile de reprezentare pe pietele externe;
- Includerea unei componente de dezvoltare organizationala care sa faca referire la integrarea responsabilitatii sociale la nivel de IMM-uri in cadrul programelor finantate din fonduri europene (ex. obligatia ca pana la finalul proiectului IMM-ul beneficiar sa obtina o anumita certificare care are legatura cu responsabilitatea sociala).
Participanti:
- Dna Tincuța APĂTEANU, Expert, “Acționăm Responsabil! – Rețeaua Socială RSC”
- Dl. Dragoș BARBĂLATĂ, Președinte, Young Professionals Club
- Dna Oana BOINGEANU, Senior Program Associate, Romanian American Foundation
- Dna Dana CÂRCOTĂ, Expert, “Acționăm Responsabil! – Rețeaua Socială RSC”
- Dl. Ștefan CONSTANTINESCU, Cercetător, FDSC
- Dna Lăcrămioara CORCHEȘ, Director General al Direcței Generale Asistență Socială, MMFPS
- Dna Luiza CRISTEA, Coordonator proiecte economie socială, Fundația PACT
- Dl. Ciprian DRAGOMIR, Project Manager, Fundația Mereu Aproape
- Dl. Marius GHENEA, Business Angel
- Dna Ana Maria GHEORGHIU, Inspector, Direcţia egalitate de şanse între femei şi barbati, MMFPS
- Dl. Cătălin GHINĂRARU, Secretar științific, INCSMPS
- Dl. Radu GODEANU, Președinte, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
- Dna Suzana GRAS, Coordonator CSR, Raiffeisen Bank
- Dl. Iulian IFRIM, Coordonator Economie Socială, Fundația Soros
- Dna Georgiana ILIE, Community Awareness Coordinator, United Way
- Dl. Victor ILIESCU, Consilier, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
- Dl. Eugen LUCAN, Membru, Comitetul Economic și Social European
- Dl. Daniel MATEI, Marketing Manager, The HUB Bucharest
- Dna Georgiana MINCU, Senior Program Officer, Romanian American Foundation
- Dl. Victor NICOLAESCU, Manager proiect, Asociația pentru Dezvoltare și Promovare Socio-Economică CATALACTIC
- Dna Mona NICOLICI, CSR Communication Manager, Petrom
- Dna Denisa Oana PĂTRAȘCU, Secretar de Stat, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale
- Dna Irina POP, Coordonator Advocacy, Fundația PACT
- Dna Silvia POP, Strategic Consultancy Manager, Unicredit Țiriac
- Dl. Adrian SECAL, Coordonator Institutul pentru Economie Socială, FDSC
- Dna Simona STĂNESCU, Cercetător, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Academia Română
- Dna Maria ȘANDOR, Consilier Președinte, EximBank Romania
- Dna Anca ȘTEFAN, Manager Dezvoltare, Asociația REACT
- Dl. Andrei ȚĂRNEA, Executive Director, Aspen Institute
- Dna Alexandra TODERIȚĂ, Cercetător, Centrul Român de Politici Europene
- Dl. Romeo VASILACHE, Entrepreneurship Program Director, Romanian American Foundation
- Dna Roxana VITAN, Director Executiv, Romanian American Foundation
5. Raportarea RSC – impusa sau voluntara? Pro si contra reglementarii – 4 aprilie 2013
Dincolo de consensul asupra necesitatii publicarii de informatii cu privire la impactul social si de mediu al companiilor, o problema importanta ridicata de catre participantii la masa rotunda a fost cea referitoare la caracterul pe care ar trebui sa il aiba raportarea de CSR. In acest sens, majoritatea celor prezenti la dezbatere au fost de parere ca este nevoie de o reglementare in acest domeniu, idee de altfel promovata si la nivel european (Comisia Europeana a publicat intre timp o propunere de directiva in acest sens). Raportarea cu privire la responsabilitatea sociala ar trebui impusa in primul rand companiilor mari, dar si autoritatilor publice si companiilor de Stat.
In ceea ce priveste IMM-urile, este necesar ca acestea sa raporteze, insa dupa un sistem de indicatori adaptat dimensiunii lor si trebuie avut in vedere ca o astfel de masura sa nu aiba impact negativ asupra performantei lor economice.
Stabilirea unor norme de raportare si crearea unui cadru legal ar ajuta, potrivit invitatilor, in primul rand la accelerarea ritmului in care organizatiile din Romania ar putea face trecerea de la modelul actual de business, la unul bazat pe dezvoltare durabila si consum responsabil.
Participanti:
- Dna Simona APOSTOL, CEO, Procert Laboratory
- Dna Paula APREUTESEI, Director Programe, Romanian American Foundation
- Dl. Andrei BANU, Manager Public, Unitatea de Politici Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Sorina CÂMPEAN, Program Coordinator, Leadership Programs Department, Aspen Institute
- Dna Cristina DAMIAN, Director Executiv, United Way
- Dna Ana DULGHERU, Coordonator Centrul de Transfer Tehnologic, Camera de Comerț și Industrie a României
- Dna Viorica GHINEA, Președinte, Asociația Consultanților și Experților în Economie Socială România
- Dl. Radu GODEANU, Vicepreședinte, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
- Dna Suzana GRAS, CSR Coordinator, Raiffeisen Bank
- Dl. Attila GULYAS, Director, Departamentului de Asistență Socială și Medicala-FCER
- Dna Cristina HAITĂ, Resource Development Manager, United Way Romania
- Dna Cristina HORIA, Director executiv, Fundația Sensiblu
- Dl. Victor ILIESCU, Consilier, Ministerul Educației Naționale
- Dl. Ionuț IUGA, Secretar de Stat, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dl. Dragoș NEGOIȚĂ, Director, Direcția Politici Publice, Secretariatul General al Guvernului
- Dna Andreea POPESCU, Manager Sustainability Advisory Services, KPMG
- Dl. Gabriel STĂNILĂ, Cercetător, ADPSE Catalactica
- Dl. Ion STOCHIȚĂ, Manager Public, Unitatea de Politici Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Irina STOLTZ, CSR Specialist, IBM România
- Dl. Mircea TOMA, Președinte, ActiveWatch
- Dna Iulia ȚUȚUIANU, Coordonator evenimente, Academia de Advocacy
6. Consumatorul responsabil – 30 aprilie 2013
Prima tema dezbatuta in cadrul celei de a sasea mese rotunde cu titlul “Consumul responsabil”, organizata la initiativa “Actionam responsabil! – Reteaua sociala RSC’’, a avut in centru componenta de educare a consumatorilor.
Reprezentantii asociatiilor pentru protectia consumatorilor au pledat pentru axarea, in continuare, a campaniilor de informare pe constientizarea publicului asupra importantei urmatoarelor trei aspecte:
- Eticheta produselor sa fie in limba romana. Legislatia interzice comercializarea oricarui tip de produs, indiferent daca este sau de provenienta autohtona, sa fie comercializat daca nu este etichetat in limba romana;
- Verificarea termenul de valabilitate
- Solicitarea bonului fiscal. Acesta trebuie solicitat, nu atat pentru combaterea evaziunii fiscale, ci pentru determinarea trasabilitatii produsului achizitionat. In momentul in care produsul poate fi urmarit pe intregul sau parcurs, de la producator pana la persoana care l-a achizitionat, rezolvarea eventualelor reclamatii devine mult mai facila.
In acelasi timp, participantii la masa rotunda au subliniat importanta realizarii unor campanii de constientizare a publicului larg cu privire la atributiile si sfera de competenta a organismelor de control si aparare a drepturilor consumatorilor. Intensificarea campaniilor de informare pe aceasta directie se impune in contextul in care, la nivel national, in Romania, exista nu mai putin de 13 asociatii si institutii pentru protectia consumatorilor. Actuala stare de fapt ii bulverseaza pe consumatori, care nu stiu exact inspre care entitate sa se indrepte atunci cand doresc rezolvarea problemelor cu care se confrunta.
Tot la capitolul educarea consumatorului, o alta idee care s-a desprins vizeaza luarea de atitudine. Consumatorii trebuie sa fie constienti de faptul ca problemele se pot rezolva sau remedia doar daca cei carora li s-au incalcat drepturile iau atitudine. Pentru a combate preconceptia ca reclamatiile nu schimba nimic, reprezentantii asociatiilor pentru protectia consumatorilor au prezentat statistici care reliefeza faptul ca intre 50 si 60% dintre reclamatii se rezolva daca sunt adresate direct producatorului sau comerciantului.
In cadrul discutiilor s-a evidentiat si rolul pe care ar trebui sa-l joace statul in responsabilizarea consumatorilor, dincolo de institutiile de control si protectia consumatorilor. S-a dezbatut astfel problema incurajarii micilor producatori prin mentinerea inchisa a marilor retaileri peste weekend; despre achizitiile publice ecologice in procent de pana la 15-20%, despre monitorizarea constanta a resurselor consumate de catre stat sau despre sprijinirea producatorilor a caror bunuri si servicii au efecte pe termen lung in comunitate.
Un rol cel putin la fel de important precum cel al statului ar trebui sa-l joace si intreprinderile mici si mijlocii, care ar trebui sa fie incurajate sa actioneze responsabil si sa nu lase aceasta problema doar in grija marilor companii sau multinationale. IMM-urile ar trebui stimulate sa incurajeze consumul responsabil atat prin facilitati fiscale acordate de catre stat, cat si prin elaborarea de catre asociatiile din domeniu a unor stategii si proiecte special adaptate. S-a subliniat astfel oportunitatea realizarii unor coduri de bune practici pentru IMM-uri, dar si necesitatea asigurarii de catre mediul privat a finantarii unor proiecte pilot, care ulterior sa fie dezvoltate prin programe europene.
Printre dificultatile de care se izbeste consumatorul atunci cand doreste sa fie responsabil sau etic se numara si identificarea produselor. Spre exemplu, prea putine companii din Romania apeleaza la eticheta ecologica (care exista la nivelul Uniunii Europene de mai bine de 20 de ani), desi evaluarea, certificarea si acordarea marcii se face gratuit, printr-o derogare speciala pentru Romania.
Educarea incepe de la informare si incurajarea consumatorului sa fie responsabil. Consumatorul responsabil trebuie sa fie informat, sa constientizeze costurile ascunse ale produselor si serviciilor pe care le achizitioneaza, sa cunoasca impactul real asupra starii de sanatate si sa intervina atunci cand ii sunt incalcate drepturile.
Pentru educarea consumatorului, dincolo de campaniile de informare si constientizare, este necesar sa se dea si un exemplu personal, mizandu-se pe impactul in anturaj, precum si pe potentialul de conturare a unor lideri sociali, puternic implicati in decizia publica.
Nu in cele din urma, trebuie sa se mizeze foarte mult pe promovarea respectarii legilor, indiferent cat de bune sau rele ar fi acestea, deoarece nu se poate construi nimic pe lipsa de respect fata de lege si autoritate.
Participanti:
- Dna Cristiana BOBÂRNAC, Vicepresedinte, Asociatia Reper21
- Dna Corina DOBA, Director Proiecte, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor din România
- Dna Ana DULGHERU, Sef centrul de transfer tehnologic, CCIB
- Dna Erzsébet FELMERI, CSR Coordinator, MOL România
- Dl. Radu GODEANU, Vicepreședinte, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
- Dna Cristina HORIA, Director executiv, Fundația Sensiblu
- Dna Adina IONESCU, PR & Brand Builder, MOL România
- Dna Cristina, MILITARU, Manager Planificare si Control, Eco-Rom Ambalaje S.A.
- Dl. Dragoș NEGOIȚĂ, Director, Direcția Politici Publice, Secretariatul General al Guvernului
- Dna Andreea PÂSLARU, Sustainable Development Specialist, Ursus Breweries
- Dna Laura, RĂDUŢ, Director DAESA, Autoritatea Naţională pentru protecţia consumatorilor
- Dna Romina ROŞU, CSR Coordinator, Provident Financial România
- Dl. Ion STOCHIȚĂ, Manager Public, Unitatea de Politici Publice, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
- Dna Irina STOLTZ, CSR Specialist, IBM România
- Dl. Alexandru TOTH, Director executiv, Sociometrics
- Dna Iulia ȚUȚUIANU, Coordonator evenimente, Academia de Advocacy
- Dl. Romeo VASILACHE, Director programe pentru antreprenoriat si dezvoltare comunitara, RAF
7. Responsabilitatea sociala in scoli si universitati – 13 iunie 2013
Printre propunerile concrete care au reiesit in urma dezbaterii au fost:
- Un nou continut pentru manuale;
- Finantarea adecvata a sistemului de educatie si un demers de calitate;
- Introducerea conceptelor si principiilor RS in noile masterate didactice;
- Organizarea de campanii ingenioase de PR si comunicare pentru sensibilizarea elevilor, studentilor, parintilor, cadrelor didactice si promovarea implicarii, luarii de atitudine;
- Incurajarea asociatiilor de parinti-elevi-scoala pentru intarirea participativa a sistemului de management scolar;
- Incurajarea parteneriatului si coagularea initiativelor in domeniu;
- Sensibilizarea si mobilizarea tuturor partenerilor de dialog social;
- Formarea continua a calitatii corpului profesoral si conceperea de ghiduri pentru profesori, platforme de informare si kit-uri de resurse;
- Publicarea de studii comparative transnationale.
Participanti:
- Dl. Sorin BRÂNDUŞESCU, Membru CHANGEMAKERS, ASER
- Dl. Sorin CÎMPEANU, Decan, Universitatea de Ştiinţe Agronomice si Medicină Veterinară Bucureşti
- Dl. Adrian CLIPII, Responsabil Departament Social, CNS “Cartel Alfa”
- Dna Lorita CONSTANTINESCU, Director Relaţii, Eco-Rom Ambalaje
- Dl. Cristian COSMIN, Secretar de Stat, Ministerul Tineretului şi Sportului
- Dl. Mihnea COSTOIU, Ministru delegat pentru Cercetare Ştiinţifică, Ministerul Educaţiei Naţionale
- Dna Cristina COVACI, Consultant, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi
- Dna Ana DIN, Expert ANC, Autoritatea Naţională pentru Calificări
- Dna Ana DULGHERU, Sef centrul de transfer tehnologic, CCIB
- Dl. Radu GODEANU, Vicepreședinte, Uniunea Generală a Industriaşilor din România
- Dl. Dumitru IACOB, Prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
- Dl. Iulian IFRIM, Coordonator Economie Sociala, Fundatia Soros
- Dl. Marius Cristian NEACŞU, Director adjunct al Bibliotecii Centrale ASE, Academia de studii economice din Bucureşti
- Dna Ionela NEAGOE, Director Adjunct, Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr
- Dna Florina MOHANU, Conferentiar universitar doctor, Director de Marketing si Comunicare, Academia de studii economice din Bucureşti
- Dna Georgeta PELCEA, Expert ANC, Autoritatea Naţională pentru Calificări
- Dna Ştefania POPP, CEO, Junior Achievement România
- Dna Maria ŞANDOR, Consilier Președinte, EximBank
- Dl. Miroslav TAŞCU STAVRE, Lect. univ. dr., Universitatea din Bucuresti
- Dna Iulia ȚUȚUIANU, Coordonator evenimente, Academia de Advocacy
8. Viitorul responsabilitatii sociale – 27 iunie 2013
Propunerile pentru o promovare integrata si eficienta a responsabilitatii sociale pentru a produce o schimbare la nivelul tuturor actorilor au fost:
- Participarea la formularea unor politici publice clare, bazate pe studii de impact si analiza tuturor actorilor implicati;
- Legea 544 ne permite sa facem o interogare a stadiului de implementare a planului de actiune 2012 cuprins in Strategia nationala de responsabilitate sociala si ar trebui organizata o audiere publica pe tema responsabilitatii sociale, care ar permite realizarea unui raport de sinteza a pozitiei tuturor actorilor relevanti din domeniu si eventual construirea unei coalitii puternice in domeniu;
- Legea 62 cu privire la dialogul social permite initiative de lobby legislativ prin partenerii de guvernare ( sindicate, patronate, reprezentati ai societatii civile);
- Participarea la ameliorarea Strategiei Nationale de Responsabilitate Sociala; multe termene din planul de actiune nu au fost respectate, una dintre propuneri ar fi sa participam la elaborarea unui nou plan de actiune si sa contribuim la realizarea lui;
- In strategia nationala de responsabilitate sociala trebuie incluse si prevederile strategiei nationale de dezvoltare durabila; o sursa buna de inspiratie ar fi Strategia nationala anti-coruptie, care propune si un model de control si audit eficient;
- Responsabilitatea sociala este un mijloc si nu un scop in sine, modalitate de a atinge obiectivele dezvoltarii durabile;
- Este necesara fomarea profesionistilor care activeaza in domeniul responsabilitatii sociale, dezvoltarea de competente si a unei deontologii profesionale;
- Este importanta integrarea transversala a principiilor responsabilitatii sociale in toate organizatiile, inclusiv ONGuri, institutii ale statului, corporatii si IMMuri, reaproprierea acestor principii la nivel individual si colectiv, in comunitatile din care facem parte;
- POSDRU a finantat multe proiecte care au ca obiectiv promovarea responsabilitatii sociale: rezultatele, instrumentele, experienta acumulata in aceste proiecte ( JCI, Transparency, PNUD, Reper 21, Fundatia PostPrivatizare, …) ar trebui capitalizata si mutualizata, create parteneriate integrate. A fost sugerata infiintarea unui Centru de Resurse unde persoanele si organizatiile interesate sa poata gasi expertii, instrumentele si resursele necesare pentru a dezvolta initiative de responsabilitate sociala.
- Economia sociala ca sector si antreprenoriatul social ca modalitate de punere in practica a principiilor economiei sociale pot fi un aliat important al demersurilor de responsabilitate sociala, putand astfel merge mai departe si cu un impact maximizat in implementarea responsabilitatii sociale in comunitate;
- Pentru institutiile publice, o solutie in acest sens ar fi si completarea legii 946/2005 cu privire la SCIM – standarde de control intern managerial, care sa includa un nou criteriu, aceala al integrarii responsabilitatii sociale;
- oportunitate ar fi si existenta consilierilor de etica din institutiile publice; cadrul legal in acest sens exista, o buna investitie in formarea si informarea acestor consilieri de etica pentru a integra responsabilitatea sociala transversal in toate actiunile institutiilor publice respective;
- Efortul la nivel educational trebuie continuat, prin campanii de sensibilizare si informare, introducerea in curriculumul scolar si universitar, dar si in standardele de formare continua a responsabilitatii sociale, pentru a educa responsabilitatea individuala, civica, in promovarea non discriminarii si incluziunii si protectiei mediului; • Crearea unui parteneriat cu TVR pentru o emisiune dedicate responsabilitatii sociale la toate varstele si in toate tipurile de organizatii, putand fi folosita si ca material didactic;
- Organizarea de schimburi de bune practice intre institutii, companii, ONGuri punand in valoare modelele de buna practica in domeniul aplicarii concrete a principiilor responsabilitatii sociale;
- Buna maniera de a promova responsabilitatea sociala ar fi crearea unei marci de RS care sa recunoasca si sa diferentieze acele organizatii care integreaza principiile responsabilitatii sociale in toate operatiunile;
- Oportunitate in sensul incurajarii achizitiilor verzi si sociale ar fi participarea la transpunerea in legislatia nationala a directivei europene cu privire la achizitiile publice care este in acest moment pe masa decidentilor politici;
- Completarea legii 52/2003 privind transparenta ar putea fi de asemenea modificata incluzand transversal toate principiile responsabilitatii sociale;
- Obligativitatea completarii rubricilor cu privire la impactul de mediu si social al legilor pe legea 561 ar putea constitui un bun inceput pentru constientizarea legiuitorului si integarea principiilor responsabilitatii sociale;
- Revizuirea codurilor de etica ale institutiilor publice si completarea lor pentru a integra toate aspectele responsabilitatiii sociale ar putea fi o solutie;
- Crearea unei comunitati de responsabilitate sociala cu toti participantii la mesele rotunde, online si organizarea de intalniri fizice regulate prin 2 grupuri de lucru atat virtuale cat si cu intalniri si sedinte de lucru: primul care sa se ocupe de propuneri legislative, lobby si advocacy, al doilea care sa creeze instrumente, ghiduri, modele concrete, si sa organizeze schimburi de bune practici pentru organizatii;
Unii participanti au atras atentia asupra riscurilor asociate concentrarii pe strategii si modificarea legislatiei in detrimentul actiunilor propriu-zise. Exista legi, avem strategii – problema este ca acestea nu sunt respectate sau implementate (un exemplu fiind strategia nationala de promovare a responsabilitatii sociale, care nu este cunoscuta nici macar de catre aparatul administrativ).
Participanti:
- Dna Aniela Aron, MINISTERUL MUNCII
- Dna Florentina Anghel, ANPCDEFP
- Dna Paula Apreutesei, RAF
- Dna Alina Blaga, ASOCIATIA D’AVENTRECICLARECREATIVA.RO
- Dna Cristiana Bobarnac, REPER 21
- Dl. Adrian Clipii, CONFEDERATIA SINDICALA CARTEL ALFA
- Dna Ana Dulgheru, CCIB
- Dl. Radu Godeanu, UGIR
- Dna Elena Teodora Constantin, CABINETUL PRIMULUI MINISTRU
- Dna Ana Din, EXPERT
- Dna Ana Maria Voicu, ASOCIATIA ECOTUR
- Dl. Cristian Ducu, EXPERT
- Dna Irina Lupu, FOND
- Dna Andreea Rotaru, ASOCIATIA REACT
- Dna Simona Uglea, MINISTERUL MUNCII
- Dl. Ion Stochita, MINISTERUL MUNCII
- Dl. Dumitru Iacob, SNSPA
- Dna Iulia Tutuianu, ACADEMIA DE ADVOCACY
- Dna Liliana Popa, RADIO ROMANIA
- Dna Georgeta Pelcea, ANC
- Dna Isabela Nita, EXPERT
- Dna Cristina Covaci, CCIC
- Dna Teodora Buga, AMCOR
